Este dieta importanta la pacientii cu scleroza multipla?

Este dieta importanta la pacientii cu scleroza multipla?

Articol aparut in Viata Medicala Nr. 9/2020
Daca predispozitia genetica nu poate fi influentata, modificarea variabilelor legate de mediu si de stilul de viața, printre ele numarandu-se si dieta, ar putea reduce riscul aparitiei bolii si ar putea ameliora evolutia ei. Dieta ar putea fi considerata un „tratament complementar” asociat tratamentelor cronice modificatoare ale bolii, si in niciun caz unicul tratament adresat sclerozei multiple.

Scleroza multipla (SM) este o boala cronica, heterogena, multifactoriala, neuroinflamatorie, autoimuna, cu focare demielinizante si de neurodegenerare, cu pierdere axonala, care afecteaza sistemul nervos central. Etiologia si fiziopatologia SM sunt inca incomplet cunoscute, desi s-au facut progrese importante in acest sens, dar se considera ca o anumita predispozitie genetica, microbiota intestinala si factori variabili de mediu ar putea influenta declansarea si evolutia bolii. Exista supozitii ca SM ar putea fi influentata de factori de mediu precum deficitul de expunere la lumina soarelui (zona geografica, pigmentul pielii) si implicit deficitul de vitamina D, deficitul de vitamina B12, fumatul activ sau pasiv, indicele de masa corporala (IMC) crescut la varsta de 7-13 ani (obezitatea), unele expuneri virale.

Cercetari epidemiologice, studii preclinice si observationale, studii clinice prospective de scurta durata pe grupuri mici de pacienti si fara comparator de tip placebo au fost efectuate pentru a studia rolul dietei in aparitia si evolutia clinica a bolii si a dizabilitatilor induse de aceasta.

Dieta mediteraneana – aproape de ideal

Nu exista o dieta anume recomandata pentru pacientii diagnosticati cu SM, cunoscutele diete speciale Swank, Paleolitica, Jelinek, Best Bet, fara gluten, cetogenica, McDougall, Atkins, Zone, South Beach nedovedind evidente de eficacitate pana in prezent. Dieta mediteraneana este insa o dieta care se apropie cel mai bine de nevoile unui pacient cu SM.

Dieta trebuie sa fie una sanatoasa, echilibrata, variata, planificata, adaptata propriilor necesitati si simptome (fatigabilitate, constipatie/incontinenta sfincteriana, tulburari de deglutitie si/sau masticatie, mictiuni imperioase, mobilitate redusa, tremor persistent si IMC crescut). Ea trebuie sa contina toate principiile alimentare si sa furnizeze in mod natural toti nutrientii necesari, suplimentele alimentare urmand a fi administrate (ca tip si doza) la indicatia medicului si, eventual, dupa consultarea unui dietetician, numai in cazul detectarii prin analize specifice de laborator a lipsei vreunuia dintre nutrienti. Suplimentele alimentare nu sunt studiate cu aceeasi rigoare precum medicamentele si este cunoscut faptul ca administrarea lor gresita sau excesiva poate avea uneori efecte adverse, declansand simptome asemanatoare celor din SM, interferand cu tratamentul de fond sau agravand chiar boala, prin stimularea nedorita a imunitatii.

Mecanisme prin care actioneaza dieta

Pornind de la definiția SM, dieta ar trebui sa contribuie prin: modularea statusului inflamator (efect antiinflamator), prevenirea sau incetinirea neurodegenerarii, combaterea stresului oxidativ, prevenirea demielinizarii si a pierderii axonale, regenerarea mielinei, controlul autoimunitatii.

Mecanismele prin care dieta ar putea interveni cu efecte benefice asupra SM sunt directe si indirecte. Cele directe sunt mediate de metabolitii rezultati direct din digestia alimentelor ingerate, de metaboliti produsi prin inductie de microbiota intestinala si de modificarile compozitiei microbiotei intestinale mediate de dieta. Metabolitii pot actiona prin semnalizarea receptorilor cuplati la proteina G (GPCR) (efecte antiinflamatorii), pot interveni in reglarea epigenetica a expresiei genice prin inhibarea deacetilazei histonelor (HDAC) (efecte antiinflamatorii) sau pot actiona asupra factorilor de transcriptie, cum ar fi receptorul aril-hidrocarbon (AhR) (efecte antiinflamatorii, influentarea sistemului imun).

Mecanismele indirecte sunt reprezentate de impactul dietei asupra greutatii corporale (IMC), asupra nivelulul LDL-colesterolului si asupra altor factori de risc vasculari (inflamația peretelui vascular, valorile tensiunii arteriale, functia cardiaca).

Personalizare și moderatie

Sunt necesare studii clinice prospective noi care sa poata aduce informatii suplimentare legate de dieta pacienților cu SM si efectul acesteia asupra scaderii riscului de agravare a dizabilitatii, dar pana atunci este recomandata dieta bogata in fibre si saraca in grasimi animale, hipocalorica, cu mese regulate si in cantitati moderate si cu gustari intercalate, evitarea posturilor prelungite si a deshidratarii. Dieta trebuie sa fie personalizata, adaptata gusturilor si poftelor fiecarui pacient, gradului de efort fizic si prezentei unor eventuale alte afectiuni concomitente. Pacientii trebuie sa fie consumatori atenti si educati ai suplimentelor alimentare, in general, dar in mod special atunci cand urmeaza tratamente biologice. Dieta poate actiona ca modificator al evolutiei bolii, in asociere cu tratamentele cronice specifice.

Este bine ca alimentele „nesanatoase” sa fie inlocuite cu alimente „sanatoase”, sa fie diferite de la o masa la alta si sa fie savurate, fara ca atentia sa fie îndreptata in alta directie (de ex., spre telefon, televizor). Nu trebuie urmate regimuri drastice, regimuri din care sa lipseasca cu desavarsire anumite alimente sau principii alimentare, iar daca alimentatia trebuie schimbata, este absolut necesar sfatul medicului neurolog si/sau al unui dietetician, pentru a obtine cele mai bune rezultate.

Pacientii vegetarieni sau vegani au nevoie sa fie supusi periodic unor analize de sange pentru a se putea detecta eventuale carente de vitamina B12, D, acid folic, proteine etc. si pentru a le putea corecta. Pentru pacientii imobilizati, pentru cei care urmeaza frecvent tratament cortizonic sau pentru femeile aflate la menopauza, ar fi util un test DEXA, de osteodensitometrie, pentru evaluarea unei eventuale osteoporoze, in vederea prevenirii sau corectarii acesteia. O dieta sanatoasa ar fi bine sa se asocieze cu exercitiu fizic si cu renuntarea la fumat.

Alimente recomandate in SM

Recomandate a face parte obligatoriu din dieta unui pacient cu SM ar fi urmatoarele:

1. Alimentele bogate in vitamina D – peste gras (somon, sardine, tuna, macrou, pastrav), produse alimentare imbogatite cu vitamina D – lapte, cereale integrale;

2. Fructele si legumele proaspete – sunt o sursa naturala de vitamine, minerale si fibre;

3. Alimente sarace in grasimi saturate – carne slaba (pui, curcan) –, dar bogate in grasimi nesaturate – mono- si polinesaturate: acizii grași Omega 3 si Omega 6, acizii linoleic si linolenic, eicosapentaenoic, acizi grasi esentiali – peste gras si ulei de peste, uleiuri vegetale (de masline, canepa, in), nuci, avocado.

4. Alimente bogate in fibre – fructe, legume, nuci, seminte, linte, cereale integrale, orez brun, ovaz, quinoa, prune uscate, smochine;

5. Alimente care contin carbohidrati „sanatosi” (benefici): orez brun, paine si paste din cereale integrale, orz, fructe;

6. Alimente bogate in proteine – carne slaba, oua, fructe de mare, lactate, ciuperci;

7. Antioxidanti – vitaminele A, C, E;

8. Vitamine: vitamina B1, B3, B6, B12, biotina (vitamina H), acid folic;

9. Minerale – calciu, seleniu, zinc;

10. Triptofan (legumele din familia cruciferelor – diferite tipuri de varza, conopida, broccoli, gulie) si flavonoide – fitopigmenti, polifenoli (fructe, legume, ceai, cafea);

11. Condimente – turmeric (contine curcumina), ghimbir;

12. Lichide – in cantitate de 1,5-2 litri pe zi: apa, ceai, sucuri de fructe, cafea;

13. Alimente probiotice care contin Lactobacillus (iaurt, kefir, varza murata, ceai fermentat);

14. Alimente prebiotice, conținand fibre care alimenteaza microbiota intestinala (anghinare, usturoi, ceapă, praz, sparanghel, cicoare).

Alimente de evitat in SM

Ar trebui evitate de pacientii cu SM, fiind suspectate de cresterea riscului de aparitie a puseelor si de agravare a dizabilitatii:

1. Grasimile:

a. saturate – grasimi animale, lactate nedegresate, unt, uleiuri vegetale solide, uleiuri tropicale (palmier, cocos);

b. „trans” – neobisnuite in natura, sunt create artificial (uleiuri partial hidrogenate), reprezentate de acizi grasi cu lanturi lungi, si sunt prezente in fursecuri, biscuiti, produse de patiserie produse industrial si, in general, in alimente procesate de tip „fast food”.

2. Carbohidratii „nesanatosi”:

a) rafinati – zahar, dulciuri, fursecuri, prajituri, bauturi racoritoare;

b) din orez alb, paine alba, cartofi, fasole;

3. Alimentele cu continut redus de fibre;

4. Excesul de sare – sodiu;

5. Excesul de carne rosie si de lapte de vaca nedegresat;

6. Bauturile racoritoare ce contin zahar, dar si sucurile diet, indulcite cu aspartam;

7. Bauturile alcoolice;

8. Glutamatul monosodic (MSG).

Dr. Gabriela Mihailescu,

medic primar neurolog, sef de lucrari

Spitalul Clinic Colentina, UMF Carol Davila Bucuresti

Adaugă comentariul tău