Vaccinarea impotriva COVID-19 si scleroza multipla

Vaccinarea impotriva COVID-19 si scleroza multipla

Vaccinarea impotriva COVID-19 si scleroza multipla

https://www.viata-medicala.ro/autor/1444

Dintre pacientii cu scleroza multipla, doar celor tratati cu imunosupresoare le sunt contraindicate vaccinurile cu virusuri vii sau vii atenuate. Vaccinurile ARNm nu contin astfel de virusuri.

Scleroza multipla (SM) este o afectiune neurologica autoimuna, inflamatorie, neurodegenerativa, care afecteaza adultii tineri. Boala in sine, nu modifica riscul infectiei cu SARS-CoV-2 si nici evolutia COVID-19, ci anumite efecte ar putea avea terapiile modificatoare ale evolutiei bolii – imunomodulatoare sau imunosupresoare. Unele dintre imunomodulatoare, avand si efecte antivirale, au un risc foarte mic sau pot fi chiar benefice comparativ cu imunosupresoarele, in ceea ce priveste usurinta contractarii SARS-CoV-2 si evolutia COVID-19, riscul apreciindu-se in functie de mecanismul lor de actiune.

Fara complicatii

Factorii de risc asociati SM pentru o evolutie mai severa a COVID-19 sunt reprezentati de varsta inaintata, durata mai lunga a bolii, formele progresive, gradul mai mare al dizabilitatii, fumat, sarcina si prezența comorbiditatilor (hipertensiune arteriala, diabet zaharat, obezitate, insuficiența cardiaca, respiratorie sau renala). Pentru a reduce complicatiile SM se recomanda uzual vaccinuri cum ar fi cel gripal injectabil, anti-pneumococic PCV13 etc.

Inaintea initierii unora dintre terapiile imunosupresoare inalt active, pentru a reduce riscul reactivarii unor boli infectioase, unora dintre pacientii care nu au suficienti anticorpi, li se recomanda vaccinarea impotriva virusului hepatitic B, a virusului varicelo-zosterian, a papiloma virusului. Toate aceste masuri vizeaza o evolutie cat mai sigura sub terapiile respective.

Pacientilor cu SM, netratati sau tratati cu imunomodulatoare, le sunt permise toate tipurile de vaccinuri, iar celor tratati cu imunosupresoare le sunt contraindicate vaccinurile cu virusuri vii sau vii atenuate. Pacienții vaccinati cu vaccinurile ARNm (acid ribonucleic mesager) nu sunt contagiosi post-vaccinare, deoarece vaccinurile nu contin virus viu sau viu atenuat. Masurile de protectie personala pentru prevenirea imbolnavirii (risc 5% și forme mai ușoare) si a transmiterii ei – purtarea mastii, spalatul mainilor cu apa si sapun, distantarea fizica, trebuie continuate cu strictete. Inainte de vaccinare este necesara recomandarea medicului neurolog.

Vaccinuri aprobate

Se recomanda vaccinarea impotriva COVID-19 cat mai rapid posibil pacientilor cu toate formele clinice de SM. In prezent (ianuarie 2021) sunt autorizate pentru a fi utilizate in regim de urgenta, atat de catre FDA (Food and Drug Administration) din SUA, cat si de catre EMA (European Medicines Agency) din Europa, doua vaccinuri, care folosesc tehnologia ARNm si a caror administrare a inceput deja la nivel mondial. Se administreaza doua doze (Pfizer-BioNTech la 21 de zile si varsta peste16 ani, Moderna la 28 de zile interval si varsta peste 18 ani). Ambele administrari sunt necesare pentru a obtine eficacitatea de 95% respectiv 94,1% estimata si aprobata. Pentru ambele doze trebuie folosit acelasi tip de vaccin si intervalul indicat, pentru obtinerea eficacitatii prezise la 7 respectiv 14 zile dupa a doua doza.

In cazul unor infectii virale sau bacteriene acute cu febra, administrarea vaccinului va avea loc dupa vindecarea acestora. Daca o persoana a fost diagnosticata cu COVID-19, se poate vaccina după negativarea testului RT-PCR la 30 de zile (Romania), la 90 zile (USA) sau la sase luni. Daca o persoana dezvolta COVID-19 intre vaccinari, se va amana a doua injectare. Daca se depasesc sase saptamani, va trebui reluata intreaga schema de vaccinare. In Marea Britanie s-au elaborat scheme proprii de vaccinare din cauza numărului foarte mare de infectări.

Situatii particulare privind raspunsul imun al organismului

Tratamentele specifice sclerozei multiple nu se intrerup si nu se amana in vederea vaccinarii, deoarece exista riscul agravarii bolii.

Vaccinurile ARNm nu induc pusee (exacerbari ale SM). Febra, ca efect secundar post-vaccinare, poate agrava simptome mai vechi, care se remit dupa 1-2 zile, odata cu disparitia ei (pseudopuseu). Este contraindicata vaccinarea in timpul unui puseu, fiind permisa la 4-6 saptamani dupa rezolvarea simptomatologiei ce l-a insotit.

Tratamente care impun alegerea momentului vaccinarii

Tratamentele cortizonice in doze mari sau cu imunoglobuline necesita intarzierea administrarii vaccinului cu trei luni. Administrarea vaccinului gripal trebuie sa preceada cu 7-30 de zile administrarea vaccinului impotriva COVID-19.

Tratamentele imunosupresoare, de tipul anti CD20, care afecteaza limfocitele B (ocrelizumab, rituximab, ofatumumab), modulatorii S1P (fingolimod, siponimod, ozanimod, ponesimod) sau terapiile de reconstituire imuna administrate recent (alemtuzumab, cladribina, transplantul de celule stem hematopoietice) ar putea reduce raspunsul imun al organismului de producere a anticorpilor si a limfocitelor T dupa vaccinare si ar putea prelungi contagiozitatea. Cu toate acestea, comparativ cu lipsa vaccinarii, va exista un răspuns imun care ar putea fi protector, chiar daca nu este maxim.

Nu se cunoaste inca valoarea titrului protector al anticorpilor si nici durata protectiei oferite dupa vaccinare sau dupa trecerea prin COVID-19. Ar putea fi o caracteristica individuala. In cazul terapiilor imunosupresoare inalt active deja initiate (ocrelizumab, alemtuzumab) se recomanda vaccinarea dupa trei luni de la ultima administrare sau cu sase saptamani inainte de o noua administrare. In cazul in care se doreste initierea acestor terapii sau a cladribinei, cele doua doze reprezentand vaccinarea completa, se vor administra cu 5-7 si respectiv 2-4 saptamani inainte de inceperea tratamentului. Vaccinurile ARNm sunt permise si in sarcina și alaptare.

Informatia genetica si proteina ”spike”

Mutatiile virale, in special la nivelul genomului, apar in mod obisnuit. Aparent vaccinurile ARNm ar putea fi eficiente si pentru mutatiile virale, deoarece informatia genetica a proteinei ”spike”, de pe suprafata virusului, e un trigger foarte potent si ar trebui sa se pastreze, chiar daca se produc mutatii la nivelul genomului. Pană in prezent s-au identificat variantele SARS-CoV-2 B.1.1.7 (Marea Britanie), B.1.351 (Africa de Sud), P.1. (Brazilia), D614G (Danemarca). Ele par a avea transmisibilitate mai mare.

E posibil ca virusul sa fie eliberat mai usor din organism, sa aiba o durata de contagiozitate mai mare, sa existe o stabilitate mai mare a virionului in mediu sau sa se fi relaxat populatia prea repede in ceea ce priveste masurile de preventie.

Contraindicatii si efecte secundare

Nu exista studii referitoare la vaccinarea pacientilor cu SM, datele din populatia generala fiind extrapolate si la acestia. Contraindicatiile sunt: varsta sub 16/18 ani, istoric de soc anafilactic, alergii severe sau la substantele continute in vaccin. Efectele secundare postvaccinale, in general minore sau moderate raportate: durere locala, mialgii, artralgii, cefalee, febra, oboseala, limfadenopatie, soc anafilactic, rash, reactii vaso-vagale (caldura, ameteli, tulburari ale ritmului cardiac sau ale tensiunii arteriale, sincopa), greața, diaree, par a fi mai frecvente după a doua doză, dar nu e obligatoriu. Dupa administrare sunt necesare 15-30 minute de supraveghere.

Vor mai aparea informatii si vaccinuri noi

Vaccinarea impotriva COVID-19 trebuie incurajata, fiind utila atat pentru protejarea persoanei vaccinate, cat și pentru comunitate, avand ca scop limitarea pandemiei si revenirea la normalitate. Așteptam informatii stiintifice noi despre vaccinurile ARNm administrate deja, care vor fi monitorizate in timp (studii de faza 4), studiate si la copiii peste 12 ani, dar si la varstnicii cu imunosenescenta. EMA a aprobat pe 29 ianuarie 2021, in regim de urgenta si vaccinul produs de Oxford-AstraZeneca, FDA solicitand momentan studii suplimentare in vederea aprobarii. Se foloseste un virus ADN modificat genetic ca vector de transmitere a ARN-ului proteinei ”spike”. Vor urma, cat de curand, vaccinuri noi, aflate deja in studii clinice de faza 3 si despre care vom discuta la momentul oportun.

Dr. Gabriela Mihailescu,

medic primar neurolog, sef de lucrari,

Spitalul Clinic Colentina, UMF „Carol Davila” Bucuresti

Articol aparut in ”Viața Medicală” Nr. 5/2021

https://www.viata-medicala.ro/dosar/vaccinarea-impotriva-covid-19-si-scleroza-multipla-20293

Adaugă comentariul tău